Alimentatia dupa ora 18 este nociva?
Alimentatia dupa ora 18 va afecteaza metabolismul in timpul somnului in asa maniera incat poate duce la obezitate sau diabet conform unui mic studiu clinic randomizat denumit „Efectele alimentatiei dupa ora 18 asupra metabolismului nocturn”.
Douazeci de adulti tineri voluntari au mers de trei ori pe zi la o clinica de cercetare, unde aveau pregatite mese fixe, ore de somn fixe si cateva analize. Ei trebuiau sa respecte doua reguli: fie luau cina la ora obisnuita si anume 18:00, fie mai tarziu la ora 22:00.
Rezultatele au aratat ca alimentatia dupa ora 18 a indus intoleranta la glucoza si a redus oxidarea si mobilizarea acizilor grasi mai ales la cei care s-au culcat mai devreme.
Dr. Jonathan C. Jun, autorul senior al studiului a spus:
Efectele metabolice pe care le-am observat in cazul alimentatiei cronice dupa ora 18 pot duce la consecinte importante precum diabetul si obezitatea. Trebuie sa facem cercetari suplimentare pentru a vedea daca aceste efecte se mentin in timp si daca ele sunt generate mai degraba de comportament (cum ar fi somnul imediat dupa masa) sau de ritmul circadian al organismului.
DOVEZI LEGATE DE CRESTEREA CIRCUMFERINTEI ABDOMINALE ODATA CU ALIMENTATIA DUPA ORA 18
Din ce in ce mai multe dovezi sugereaza ca perioada in care sunt luate mesele poate favoriza aparitia obezitatii si a sindromului metabolic.
Cu toate acestea, majoritatea studiilor legate de acelasi subiect nu au examinat raspunsul metabolic detaliat legat de ora la care persoana in cauza se alimenteaza. Asadar nu se cunoaste pentru moment care este ora ideala pentru a lua cina, care este compozitia perfecta a meselor pentru a combate obezitatea, sindromul metabolic si diabetul.
Alimentatia dupa ora 18 poate duce la hiperglicemie postprandiala si la oxidarea scazuta a grasimilor, in principal pentru ca pe timpul somnului rata metabolica scade.
Pentru a investiga acest aspect, cercetatorii au recrutat zece barbati si zece femei cu o stare de sanatate buna, fara probleme de greutate si fara diabet care aveau intre 18 si 30 de ani. Acestia nu aveau probleme de somn si se culcau in mod normal intre ora 22 si 1.
Participantii aveau in medie varsta de 26 de ani, un indice de masa corporala mediu de 23 kg/mp si erau in principal asiatici (11 participanti) sau albi (8 participanti), numai un participant era hispanic si unul african american.
Ei au fost admisi in unitatea de cercetare clinica pentru doua vizite (cina tarzie si cina normala) timp de 3 pana la 4 saptamani intr-o ordine aleatorie.
In ziua 1 (aclimatizarea) ei au fost admisi seara si au dorit peste noapte.
In ziua 2 (zi de test) puteau face activitati sedentare si li s-au oferit patru mese standardizate, inclusiv o cina ce continea un izotop de palmitat utilizat pentru a masura oxidarea grasimii peste noapte. Li s-a recoltat sange din ora in ora timp de 20 de ore, de la ora 17 pana la pranz ziua urmatoare. Noaptea li s-a facut polisomnografie.
In ziua 3, au avut un mic dejun fix si au plecat dupa recoltarea de sange de la pranz.
Participanti au facut si DEXA pentru estimarea tesutului gras.
Mesele din ziua de test le-au oferit 2100 de calorii (25% la micul dejun, 30% la pranz, 35% la cina si 10% la o gustare). Fiecare masa continea 50% carbohidrati, 35% grasimi si 15% proteine.
Participantii au mancat micul dejun la ora 8 dimineata, pranzul la ora 13 si cina fie la 18 urmata de o gustare de 22, fie o gustare la 18 si cina la 22.
Au dormit de la 23 pana la 7.
APROXIMATIV 20% CRESTERE A GLICEMIEI SI 10% MAI PUTINE GRASIMI ARSE DUPA O CINA TARZIE
Dupa cina tarzie, participantii au avut o glicemie mai mare, o intarziere a scaderii varfului trigliceridelor, o mobilizare scazuta a acizilor grasi, reducerea oxigenarii acizilor grasi si cresterea nivelului de cortizol seara. Cei care obisnuiau sa sa culce devreme (la ora 22) erau mai predispusi la disfunctie metabolica.
Mai mult, efectele observate intr-o populatie sanatoasa pot fi mai pronuntate la persoanele cu obezitate sau diabet, care au deja un metabolism compromis.
