Acele de insulina

Acele de insulina

Acele de insulina, ca si dispozitivele utilizate sunt pentru uz strict personal. Acele de insulina au lungimi si grosimi variabile, dar sunt extrem de fine prin comparatie cu acele de seringa. Dispozitivele preumplute sau acele de pen-uri au lungimi de 5/6/7/8/10/12.7 mm.

Acele de insulinaTrebuie mentionat ca deteriorarea acelor inseamna nu numai indoirea sau tocirea varfului, strambarea acului, dar si deteriorarea captuselii (stratul interior). Cu alte cuvinte acele de insulina se pot deteriora si intr-un mod mai putin vizibil. Efectele pot fi: durerea, traumatizarea tesuturilor, ruperea acului, obstruarea (infundarea) lui. Infundarea acului este mai frecventa in cazul refolosirii acelor si a administrarii insulinelor tulburi. Omogenizarea corecta (cand insulinele nu sunt aduse la temperatura camerei se omogenizeaza mai greu), se face prin aproximativ 10 – 20 de miscari blande, in plan vertical sau rularea intre palme a dispozitivului care contine cartusul. De asemenea este bine sa scoateti cate 2 unitati de insulina inaintea fiecarei administrari si 4 sau mai multe unitati atunci cand cartusul este nou (se urmareste aparitia jetului continuu).

Acele de insulina se pot stramba atunci cand strabat tesuturi deja afectate de noduli, de lipoame, de cicatrici sau cand ating suprafata osului, mai ales in cazul persoanelor slabe (injectare in brat), dar si atunci cand capacelul de plastic este fixat de o mana tremuranda sau de o persoana cu tulburari de vedere.

Daca acul intra mai greu, declanseaza alt tip de durere, produce sangerare sau se infunda, se va inlocui imediat, iar zona respectiva va iesi temporar din uz si va fi atent examinata (inspectata si palpata) si urmarita in timp. Nu trebuie sa schimbati directia acului in timpul utilizarii lui sau la extragere, pentru a proteja tesuturile. Administrarea insulinei va fi facuta lent. Retragerea acului din tesuturi se va face dupa 10 – 15 secunde de la administrarea completa a insulinei.

Acele de insulinaAcele de insulina trebuie sa fie de unica folosinta. In multe tari este incurajata, din motive financiare, folosirea de 4 – 5 ori. La noi in tara, refolosirea acelor de insulina este de peste 10 – 20 de ori si este bine cunoscuta, dar intolerabila. Daca se elibereaza un ac pe cartus, cu cat doza va fi mai mica cu atat numarul de utilizari va fi mai mare. Idealul este sa avem ace de unica folosinta sau sa schimbam acele de insulina dupa 4 – 5 utilizari. Daca ne putem permite ace pentru o singura utilizare, le vom detasa de dispozitiv dupa folosire, iar acul nou se va pune chiar inaintea administrarii urmatoare. Mentinerea acelor atasate de dispozitiv, intre administrari, permite intrarea aerului in cartus. Odata detasat el trebuie inlocuit pentru ca nu mai este steril. Daca folositi un ac de mai multe ori, obisnuiti-va sa-l examinati inainte si dupa fiecare folosire.

Ce criterii stau la baza alegerii lungimii acelor?

Alegem acele in functie de grosimea tesutului adipos. Avem, fiecare dintre noi, o anume greutate si o anume distributie a tesutului adipos, influentate de diferiti factori.

Ce metode de apreciere a grosimii tesutului adipos avem?

Pentru a gresi cat mai putin, trebuie sa va cunoasteti corpul. Ce indice de masa corporala aveti?

  • normoponderali: IMC intre 20 – 24 kg/mp;
  • subponderali IMC sub 19 kg/mp;
  • supraponderali IMC intre 25 – 29 kg/mp;
  • obezitate gradul I IMC intre 30 – 34 kg/mp;
  • obezitate gradul II IMC intre 35 – 39 kg/mp;
  • obezitate gradul III IMC peste 40 kg/mp.

Deasemenea trebuie sa apreciati daca tesutul adipos are o dispozitie particulara, adica este mai abundent pe talie, pe abdomen si brate sau pe fese si coapse sau este uniform?

Trebuie retinut ca o persoana normoponderala are grosimi diferite ale tesutului subcutanat. Cu alte cuvinte, pot fi necesare alte lungimi de ace si alte tehnici de administrare daca abordam zone anatomice diferite.

Peretele abdominal – supraombilical tesutul subcutanat este mai subtire prin comparatie cu zona subombilicala.

Bratele – in regiunea din jurul articulatiei umarului (periarticulara, deltoidiana), tesutul subcutana este mai subtire (muschiul mai la suprafata), prin comparatie cu regiunea anterioara si laterala de la mijlocul bratului.

Acele de insulinaIn regiunea coapselor la fete – tesutul subcutanat este mai subtire in regiunea anterioara si superioara prin comparatie cu regiunea laterala, la baieti coapsa are un strat subtire de tesut subcutanat si lateral. Deasmenea, imediat deasupra genunchiului (5 – 10 cm) si imediat subinghinal, stratul de tesut subcutanat este cel mai subtire de la nivelul intregii coapse.

In regiunea fesiera – tesutul subcutanat este mai subtire la jonctiunea lomba/fesa, dar gros la nivelul fesei superior si lateral.

Aceste diferente dispar sau se accentueaza in situatiile in care avem o distributie a tesutului adipos cu precadere in anumite regiuni. Acesta este motivul pentru care este nevoie de o examinare ampla a diverselor regiuni ale corpului, la inceputul tratamentului, dar si periodic.

 1,774 total views,  1 views today

Lasa un mesaj

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

content protection plugin by http://jaspreetchahal.org